Doi cercetători susţin că urmele de sânge de pe Giulgiul din Torino sunt false. Dovezile pe care aceştia le aduc

Un grup de cercetători a descoperit că petele de sânge de pe giulgiu sunt complet nerealistice. Conform Science Alert, bucata de material este considerată ca fiind cea în care a fost înfăşurat corpul lui Iisus din Nazaret. Urma chipului acestuia se spune că s-ar fi impregnat pe material în timpul celor trei zile în care corpul a fost înhumat. 

Până în prezent, cercetările ştiinţifice nu au putut dezvălui cum a fost creată imaginea pe material, însă unele dintre petele de sânge asociate crucificării lui Iisus conţin oxid de fier ce ar putea proveni dintr-un pigment sau sânge. Însă datarea cu radiocarbon sugerează că materialul aparţine perioadei 1260-1390 era creştină. În prezent, antropologii Matteo Borrini, de la Liverpool John Moores University, şi specialistul în chimie organică Luigi Garlaschelli, din cadrul Italian Committee for the Investigation of Claims of the Pseudosciences, au reanalizat materialul. 

• De ce a dispărut Agatha Christie timp de 11 zile?
• Noaptea „Trandafirului”. Cum au fost furaţi din morgă morţii de la Timişoara şi incineraţi la Bucureşti,…

În locul analizării substanţei prezente pe giulgiu, cercetătorii au utilizat un subiect viu şi un manechin pentru a analiza modul în care sângele ar curge din rănile existente pe mâna stângă, pe antebraţ, pe trunchi şi cele de la nivelul taliei. Tehnica utilizată în acest studiu a fost denumită Analiza Urmelor Petelor de Sânge. În cadrul ei a fost utilizat sânge real provenit de la donatori şi sânge sintetic ce deţine aceleaşi proprietăţi. 

Sursa:Public Domain/WIkimedia Commons

Specialiştii au studiat modul în care curge sângele din diferite poziţii: subiecţii au fost aşezaţi în poziţie verticală şi întinşi pe spate. Pentru început, scurgerea sângelui din mâna stângă s-a produs în două unghiuri complet diferite. Urmele de sânge de pe giulgiu sunt poziţionate într-un unghi de 45 de grade, însă acest lucru este imposibil pentru poziţia în care se afla corpul. „Unghiul dintre corp şi braţ trebuia să fie mai mare de 80 de grade şi mai mic de 100 de grade, pentru ca sângele să curgă de la încheietura mâinii către cot, după cum este observat pe material”, au notat specialiştii în cadrul studiului. 

Urmele de sânge au fost asemănătoare cu cele de pe material doar în momentul în care subiectul a fost poziţionat vertical, însă diferenţa este că în cadrul testelor s-au format curgeri de sânge şi nu pete cum sunt cele de pe material. Cât despre petele de la nivelul spatelui, partea inferioară, specialiştii nu le-au putut reface în niciun fel. Specialiştii au încercat atât prin poziţionarea subiectului într-o poziţie întinsă, pe spate, dar şi verticală, însă în niciunul dintre cazuri nu a fost obţinută „centura de sânge” observată pe giulgiu. „Chiar dacă petele roşii de pe Giulgiul din Torino sunt produse de sângele curs în urma crucificării, rezultatele experimentului demonstrează că urmele existente în prezent nu puteau fi obţinute prin curgerea normală a sângelui din rănile aflate la nivelul anumitor zone ale corpului”, au concluzionat specialiştii. 

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole: